Un tranzit reprezinta trecerea prin fiecare zodie a unui astru, la un moment dat, peste un punct sensibil al hartii natale sau in aspect cu acest punct sensibil. Tema este un instantaneu de cer imobilizat ca intr-o fotografie; aceasta metoda de prognostic consta in a urmari diferitele miscari planetare in fiecare zi, in raport cu pozitiile fixe ale temei.
Pentru a observa tranzitele, este necesar sa se consulte efemeridele astronomice ale perioadei pentru care se doreste sa se obtina informatii.
Tranzitele declanseaza potentialul unei harti natale. Interpretarea tranzitului in raport cu aspectele sale, casa sa si semnul sau trebuie sa tina seama de semnul, casa si aspectele natale ale planetei tranzitate.
Planeta in tranzit se numeste emitator, iar cea tranzitata (natala) se numeste receptor (ex: Un individ poseda Marte in Pesti in casa V ca planeta receptoare. Caracteristicile de creativitate vor fi restranse, infranate, slabite. Daca, insa, Jupiter va tranzita Marte natal, caracteristicile natale vor fi deblocate si inflorite. Daca Marte, acum planeta emitatoare, va tranzita casa VI in Berbec (eforturi multiple in lucru), intuitia Pestilor si creativitatea casei V vor pastra toata vigoarea lor).
Acelasi principiu se aplica si aspectelor (ex: Daca Mercur este opus lui Marte in harta natala, individul are tendinta de a lua decizii pripite; totusi, daca la un moment sau altul el primeste un trigon de la Mercur in tranzit – emitator – la Marte – receptor natal, acest aspect indica decizii ferme si pozitive. In ciuda acestui aspect conciliant, armonios, tendinta la precipitare ramane foarte marcanta prin aspectul natal.
Astrologul va trebui, deci, sa se exprime prin intelepciune, in termeni de tendinte, mai curand, decat de evenimente specifice. El va trebui sa tina seama, dupa analiza temei natale, de modul in care subiectul reactioneaza, in general, la anuntul evenimentelor viitoare (ex: Doi indivizi pot avea Uranus in tranzit formand o opozitie cu Soarele natal. Primul poate fi un Capricorn care are oroare de schimbari, in timp ce al doilea este un Pesti care se scalda cu bucurie in incertitudinea zilei de maine. Capricornul va avea o perioada deprimanta, cu un sentiment de demolare generala a structurilor sale, in timp ce nativul Pesti va profita de ocazie pentru a explora noile oportunitati pe care i le va trimite Uranus).
Planetele retrograde se reintorc in aspect cu o planeta pe care tocmai o tranzitasera anterior. Ele aspecteaza, astfel, planeta receptor natala de trei ori. Durata unui tranzit este considerabil marita, dar de fiecare data, cand aspectul se formeaza, el va fi resimtit diferit, in functie de circumstantele momentului. Prima oara, datele problemei sunt asociate la aspect, a doua oara individul invata sa faca fata problemei, a treia oara se gaseste o solutie si viata se indreapta spre o noua faza.
Tranzitele nu antreneaza numai schimbari de stare sau de circumstante. Ele furnizeaza lectii ale existentei, mai ales daca planeta este retrograda, facandu-l pe individ mai matur, mai experimentat si mai intelept. Astfel, astrologia devine nu numai o tehnica de predictie, ci si un ghid de dezvoltare personala.
Exista o regula bine stabilita: importanta unei configuratii de tranzit depinde de durata sa; altfel spus, cu cat este mai lenta trecerea astrului peste punctul sensibil, cu atat mai remarcabil este efectul pe care tinde sa il produca.
Este evident ca tranzitele lui Uranus, Neptun si Pluton sunt cele mai importante. Urmarind efemeridele, observam ca Pluton trece prin imediata vecinatate a unui punct sensibil timp de 18 luni.
Dimpotriva, daca luam Luna cu deplasarea sa zilnica de 13°, observam ca ea nu are timp sa se opreasca, este suficient sa treaca doar cateva ore (trei) peste un punct natal dat, fara sa lase urme. Acest tranzit vine sa localizeze, sa declanseze efectele unui tranzit mai important, avansandu-l sau intarziindu-l cu una sau doua zile.
Putem fixa o scara de valori care exprima influenta cantitativa a tranzitelor, astfel:
- Pluton, Neptun, Uranus – tranzitele cele mai importante
- Marte, Soare, Venus, Mercur – tranzite secundare (cateva zile-cateva saptamani)
- Luna, AS – tranzite neglijabile (cateva ore in cazul Lunii si cca 15 min in cazul AS).
Aceasta clasificare va trebui sa tina cont de fenomenul de retrogradatie. Ex: in noiembrie 1960, Marte ramane 20 zile in acelasi grad, 18° Rac, in timp ce la aceeasi epoca Jupiter parcurge 1° in 5 zile si Saturn in 10 zile.
Efectul de tranzit trebuie luat in considerare cu atat mai mult cu cat acest tranzit reconstituie o constelatie de nastere, unde astrul emitator se afla, la nastere, in aspect cu astrul tranzitat receptor. Astfel, conjunctia Jupiter – Saturn tinde sa aiba efecte mai sensibile la indivizii nascuti sub o astfel de conjunctie (1901, 1921, 1960, 1981) sau sub un aspect al acestor doua astre.
Un tranzit nu produce in mod obligatoriu un efect (fie moral, fie fizic) exact in momentul in care se realizeaza. Ca si la nastere, constatam existenta unui orb in manifestarea tranzitelor. Realizarea efectelor unui tranzit are loc fie in timpul, fie putin mai inainte, fie putin dupa realizarea fenomentului astronomic (ex: Napoleon Bonaparte ajunge la putere prin lovitura de stat la 18 noiembrie 1799, cand Neptun tranzita Jupiter natal. Dar in noiembrie 1799, Neptun celest era la 14° Scorpion, Jupiter natal aflandu-se la 15° Scoprion (exista, deci, un orb de 1°). In mai 1804, el se proclama imparat sub tranzitul lui Jupiter peste Jupiter natal, incoronarea avand loc pe 2 decembrie 1804. Dar de la 18 mai la 2 decembrie ale acelui an, Jupiter celest trece de la 27° Balanta la 21° Scorpion, succesiv, peste AS natal si Jupiter natal; tranzitul Jupiter – Jupiter nu s-a produs efectiv decat in noiembrie al anului respectiv, cu sase luni dupa proclamarea sa ca imparat si cu un an inainte de incoronarea sa).
Diferenta de timp intre cauza si efect variaza dupa durata tranzitului. Efectul tranzitului Lunii (efemer si nesemnificativ, poate fi interesant doar cand Luna face legatura cu alte tranzite, jucand rol de declansator, precipitand sau intarziind efectul acestor tranzite) nu poate avea loc decat in ziua in care se produce tranzitul sau, cel tarziu, a doua zi (ex: In ziua mortii lui Napoleon, 5 mai 1821, Luna tranzita Venus natal din casa VIII (7° Rac). Tranzitul greu era constituit din Uranus si Neptun de la 3° Capricorn si trimitea o opozitie la Venus natala din Rac casa VIII).
Orbul luat in considerare va fi de cateva grade: se poate admite un orb de pana la 5° pentru conjunctie si opozitie, iar pentru tranzite cu aspecte minore, pana la 2°.
Este dificil de fixat, intre doua momente extreme asignate actiunii sale, momentul cand se va declansa efectul tranzitului.
Tranzitul poate sa aduca un climat particular de bucurie sau de tristate, de expansiune sau de recul, inglobandu-se in atmosfera tranzitului; in acest caz, nu vor fi probleme. Dar se poate intampla, in acest interval, un anumit eveniment care sa se poata data ca zi si chiar ca ora (accident, casatorie, etc) (ex: Paul Daumer, Presedintele Frantei, nascut la 22 martie 1857, ora 03:00, la Aurillac, Franta. Cand a fost victima atentatului care a determinat moartea sa, el era sub regimul unui tranzit al lui Uranus peste Marte natal. Acceptand orbul de 5°, acest tranzit uranian peste Marte la 21° Berbec se prezenta intre aprilie 1931 si martie 1934, perioada a trecerii lui Uranus intre 16° si 26° Berbec. Ori, el a fost asasinat pe 6 mai 1934, zi in care Uranus se situa la 20° Berbec (la 1° orb fata de Marte natal); ziua era intarita in nocivitate prin cuadratura lui Pluton la 20° Rac, un trioctil (135°) al lui Neptun la 5° Fecioara, prin trecerile lui Mercur la 19° Berbec si ale lui Marte la 25° Berbec. Astfel, cinci planete afectau in tranzit, Marte natal si, in zilele evenimentului fatal, doua planete rapide (Mercur si Marte) treceau peste acest Marte, circumstanta exceptionala, ce declansa efectul tranzitului Uranus/ Marte. Un astrolog avizat ar fi putut prevedea ca zilele din jurul lui 6 mai 1932 vor fi funeste Presedintelui.
In jocul tranzitelor, vor trebui considerate diverse rezolutii zodiacale ale planetelor, ca un mecanism de ceasornic; evolutiile lente ale planetelor grele sunt asimilate rotilor acestui mecanism, iar trecerile rapide ale planetelor apropiate – rotitelor. Ora 11 a evenimentului este mai mult decat expresia interventiei unice a rotii mari al carei dinte isi atinge telul, caci nu s-a intamplat nimic in viata lui Daumer la 9 mai 1931, cand Uranus a tranzitat Jupiter la 17°-10° Berbec; ea reprezinta ansamblul unui angrenaj in care isi dau concursul rotile mari si mici. Daumer a fost ales Presedinte al Republicii la 13 mai 1931, atunci cand, sub acest tranzit Uranus – Jupiter, Luna si Venus tranzitau Jupiter natal, care primea, in plus, un trigon de la Marte. Dar astfel de constatari sunt rare, astfel incat un eveniment anumit nu poate fi prevazut la data sa exacta, ci numai in limitele desemnate de orbul tranzitului principal).
Pentru a interpreta un tranzit, este necesar sa se ia in consideratie un numar de factori:
- Raportul planetei tranzitate (punct emitator) cu pozitia natala intalnita (punct receptor); raport direct, in cazul unei conjunctii, si indirect, in cazul unui tranzit de aspect armonic sau disonant.
- a) Simbolistica punctului receptor
b) Calitatea si orientarea sa natala (celesta si terestra, pozitie in semn si in casa)
3) a) Simbolistica punctului emitator
b) Calitatea sa actuala (starea celesta a momentului)
c) Calitatea si orientarea sa natala (stare celesta si terestra)
4) Raporturile de nastere posibile intre punctele emitator si receptor
5) Afinitatile analogice intre aceste doua puncte.
Copyright: Armand Constantinescu, Dan Ciuperca
